|
Rezumu konteúdu |
Aldeia Babulo, Area uatulari. Parte 2 husi 6. Karau prepara tiha, nu’udar símbolu kbiit no identidade. Foin-sa’e sira lori karau ne’e to’o parte leten husi Uma-Lulik. Husi ne’ebá, karau bele tau matan ba komunidade hotu. Serimónia relasiona ho harii filafali no remata Uma-Lulik rua iha aldeia Babulo, subdistritu Uatulari (Watulari). Serimónia ne’e sei hala’o loron 5 nia laran. Militár indonéziu sunu tiha Uma-Lulik sira-ne’e durante Okupasaun. Faktu ida-ne’e hametin luta ba ukun rasik an entre apoiante partidu polítiku sira hotu. Komunidade ida-ne’e namkari ba fatin oioin iha mundu tomak tanba funu no mudansa ekonómiku no sosiál. Maibé komunidade mai hamutuk hodi harii filafali uma-lulik sira-ne’e. Nasaun harahun nafatin maibé ida-ne’e sai prioridade ida. Serimónia ne’e mak momentu ida ba selebrasaun, reafirmasaun, renovasaun. Ema balun fó sira-nia tempu no kapasidade, ema balun fó hahán, materiál ka osan. Timór-oan sira ne’ebé halo parte husi komunidade linguístika Naoti (Naueti) aldeia Babulo nian rona katuas no ferik sira. Katuas no ferik sira-ne’e hatene lisan no oinsá tenke hala’o serimónia ne’e. Liuhosi serimónia ne’e, komunidade nia identidade moris filafali. Serimónia ne’e sei liga tempu uluk nian no bei’ala sira ho tempu daudaun no futuru. Serimónia sira hanesan ida-ne’e sai abut ba rekonstrusaun Estadu nian.
|